DEZVOLTAREA UNUI MODEL OPTIM DE INTEGRARE MONETARA A ROMANIEI...

Info

Proiectul de cercetare cu tema "Dezvoltarea unui model optim de integrare monetară a României prin crearea unui sistem de indicatori pentru monitorizarea convergenţei reale şi simularea costurilor şi beneficiilor adoptării euro" urmăreşte identificarea momentului oportun pentru introducerea euro în România, bazându-se pe scenarii optimiste şi pesimiste...
continua

Deoarece nu există o strategie a Băncii Centrale Europene de integrare monetară în zona euro a noilor state membre ale UE, şi cu atât mai puţin a României, Consiliul European de la Nice (decembrie 2000) a recomandat ţărilor candidate să adopte acea politica monetară care se potriveşte cel mai bine condiţiilor economice din fiecare ţară şi care să corespundă politicii economice generale...
continua

IMPORTANTA PROIECTULUI

Drumul spre euro presupune îndeplinirea unui nivel înalt şi susţinut al convergenţei nominale conform criteriilor de la Maastricht, asigurarea independenţei băncii centrale şi participarea timp de cel puţin 2 ani la Mecanismul Ratelor de Schimb 2 - MRS 2 cu marjele de fluctuaţie cele mai reduse.

Acordul de participare a monedelor acestor ţări în cadrul MRS 2 se bazează pe un angajament ferm al autorităţilor naţionale pentru continuarea politicilor fiscale, pentru reducerea deficitului de cont curent şi asigurarea sustenabilităţii procesului de convergenţă. Pe de alta parte, există obligativitatea autorităţilor naţionale de a monitoriza dezvoltarea macroeconomică împreună cu organismele UE.

Tema abordată este deosebit de importantă prin prisma faptului că propune un model de integrare monetară optimă a României, cu luarea în considerare a unui complex de indicatori de convergenţă nominală şi reală. Identificarea momentului în care România va fi pregătită să adopte euro este o încercare temerară de care suntem conştienţi, însă nu irealizabilă, mai ales că se bazează pe o serie de scenarii optimiste şi pesimiste.

Rezultatele cercetării sunt supuse rigorilor unor cercetători din ţară şi străinătate cu ocazia unor work-shop-uri organizate pe diferitele arii tematice în vederea diseminării cunoştinţelor şi validării acestora. Totodată, scopul proiectului este şi acela de a informa populaţia şi agenţii economici cu privire la posibilele costuri şi beneficii pe care le va avea introducerea euro. Se vor crea astfel premisele unei posibile creşteri a competitivităţii agenţilor economici într-o societate bazată pe cunoaştere pentru a face faţă noilor provocări.

Particularităţile cercetării se regăsesc în obiectul şi specificul său, în obiectivele pe care şi le fixează, în modul în care îşi defineşte problematica de investigare, îşi culege datele şi conturează soluţiile. Mecanismul cercetării ştiinţifice propuse are în vedere apelarea la o gamă variată şi adecvată de metode şi tehnici, care includ:

- analiza documentară în dinamică a cercetării temelor, fenomenelor şi proceselor ce fac obiectul studiului: Tratatul de la Maastricht şi eventualele lui modificări, Acordurile de Aderare la UE, Acordurile încheiate între Banca Centrală Europeană (BCE) şi Băncile Centrale Naţionale privind adoptarea Mecanismului Ratelor de Schimb 2; Rapoarte pe care BCE şi Băncile Centrale Naţionale le publică regulat, inclusiv Rapoarte de convergenţă; cărţi, monografii, articole şi studii ale specialiştilor în domeniu pe problematica temei;

- modelare - identificarea şi analiza modelelor de integrare monetară existente/operabile; relevarea asemănărilor/deosebirilor dintre acestea, a cauzelor/factorilor care le determină, posibilelor elemente de transfer;

- problematizare - sesizarea, inducerea şi formularea ştiinţifică a problemei: conturarea modelului optim al integrării monetare pentru România, din punctul de vedere al etapelor, termenelor, acţiunilor concrete de întreprins;

- investigaţie fundamentală, vizând descoperirea şi studierea unor noi fenomene/procese: analiza modelelor existente, compararea acestora, identificarea condiţiilor specifice şi dezvoltarea modelului optim pentru România şi aplicativă, orientată spre găsirea mijloacelor de folosire a metodelor ştiinţifice pentru obţinerea unor instrumente şi modalităţi de perfecţionare a procesului de integrare;

- prognoza - prin apelarea deopotrivă la prognoza prin comparaţie, cea prin extrapolare, prin asociere sau prin analogie, în sensul că se vor contura modele de previziune a indicatorilor de convergenţă nominală şi reală cu ajutorul lanţurilor Markov sau cu metoda celor mai mici pătrate; scopul acestor prognoze este acela de a identifica scenariile pentru România în vederea alegerii variantei optime în funcţie de caracteristicile economice;

- logica - apelarea, folosirea şi formularea de noţiuni, judecaţi şi raţionamente inductive şi deductive; realizarea de comparaţii, identificarea elementelor de maxima generalitate şi a celor de strictă specificitate; abordarea deopotrivă analitică şi sintetică a proceselor şi fenomenelor; abstractizarea - în vederea extragerii generalului - şi concretizarea - pentru definirea particularului în privinţa modelelor de integrare monetară;

- statistica - la care se apelează în contextul cercetării de faţă în etape, ce grupează: observaţia (colectarea informaţiilor şi datelor necesare analizei, precum şi creionarea trendului indicatorilor de convergenţă reală şi nominală); formularea ipotezelor (construirea scenariilor de integrare monetară pentru România cu alegerea celui mai plauzibil şi real); predicţia (reprezentând noi elemente de cunoaştere ce derivă din posibilitatea acţiunii unor factori imprevizibili care să determine soluţii pe măsură); verificarea (analiza post-factum în vederea găsirii cauzelor ce pot să conducă, sau ce au condus la îndeplinirea sau neîndeplinirea previziunilor, pe baza experienţei ţărilor care au adoptat euro).

În urma analizei stadiului actual al cunoaşterii considerăm că, la ora actuala, literatura de specialitate din România este foarte săracă în ceea ce priveşte lucrările care să abordeze problematica extinderii Uniunii Monetare Europene şi implicaţiile acesteia asupra noilor membri.

În acest cadru, se impune argumentarea limitelor existente în următoarele direcţii:

necorelarea politicilor economice din România la nivel macroeconomic;
lipsa unei strategii concrete a BNR în vederea adoptării monedei unice;
prezentarea pur teoretică a unor indicatori, fără precizarea modalităţilor şi costurilor pe care le presupune îndeplinirea lor (de exemplu, ţintirea inflaţiei se reflectă într-o cifră, fără a se identifica însă costurile şi beneficiile pe care le presupune atingerea ţintei propuse);
imposibilitatea adaptării pentru România a unui model de integrare monetară din alte state membre ale UE deoarece politicile economice nu sunt convergente, mai degrabă ele sunt divergente.

Concluziile desprinse din stadiul actual al cunoaşterii ne conduc la identificarea unor elemente de originalitate ce vizează:

analiza comparativă a modelelor de integrare monetară la nivelul primelor ţări membre ale zonei euro;
determinarea asemănărilor şi deosebirilor existente între scenariile de integrare monetară ale noilor ţări membre UE;
gruparea scenariilor identificate pe diverse categorii în funcţie de orizontul de timp la care se raportează;
evaluarea impactului pe care îndeplinirea convergenţei nominale o are asupra convergenţei reale plecând de la particularităţile monetare, financiare şi instituţionale ale fiecărei ţări;
găsirea corelaţiei optime între convergenţa nominală şi cea reală prin prisma abordărilor dualiste, în sensul că exista opinii potrivit cărora convergenţa nominală (prin îndeplinirea formală a criteriilor de la Maastricht) trebuie realizată înaintea convergenţei reale sau dimpotrivă, convergenţa reală manifestă efecte pozitive asupra convergenţei nominale;
identificarea măsurii în care indicatorii de convergenţă nominală reflectă realitatea economiei româneşti, şi anume:
1. Rata dobânzii pe termen lung este rata dobânzii la obligaţiunile de stat pe termen lung, dar aceste obligaţiuni nu există sau sunt foarte puţin utilizate având în vedere dezvoltarea încă redusă a pieţei de capital româneşti;
2. Deficitul bugetar al României se calculează diferit raportat la metodologia utilizată de ţările Uniunii Europene;
3. Nivelul redus al datoriei externe brute în PIB nu are o dimensiune favorabilă, cauza principală constând în condiţiile de creditare ale instituţiilor financiar-bancare internaţionale, precum şi în restricţiile pieţei de capital internaţionale;
4. Deşi ţintele de inflaţie propuse de BNR urmăresc apropierea de media ratei inflaţiei din UE, ele nu au putut fi îndeplinite din cauze mai mult sau mai puţin obiective. În plus, BNR îşi defineşte ţinta ca rata de inflaţie la sfârşitul perioadei şi nu ca medie anuală; pe de altă parte, metodologia de calcul diferă de cea utilizată în UE - în primul rând nu se calculează un Indice Armonizat al Preţurilor de Consum, ci un simplu Indice al Preţurilor de Consum iar în al doilea rând apar diferenţe în ceea ce priveşte constituirea coşului de bunuri şi servicii care stă la baza calculelor;
5. Cursul de schimb leu/euro actual nu este unul real, care să ţină cont de toţi factorii ce influenţează evoluţia unei monede.
analiza gradului de îndeplinire a indicatorilor de convergenţă reală consacraţi - PIB/locuitor, rata şomajului, productivitatea muncii;
definirea unor noi indicatori de apreciere a convergenţei reale care să reflecte cât mai bine realitatea economică, şi anume: venitul/locuitor, gradul de ocupare, costul forţei de muncă, gradul de civilizaţie, competitivitatea afacerilor, ponderea şi structura comerţului României cu ţări din UE, gradul de dezvoltare a pieţei financiare;
identificarea celor mai reprezentative variabile cantitative şi calitative pentru modelul de integrare monetară pe care dorim să-l construim;
previzionarea pe termen scurt, mediu şi lung a evoluţiei indicatorilor de apreciere a convergenţei nominale şi reale;
realizarea unor analize de senzitivitate pe baza de scenarii cu luarea în considerare a posibilităţii schimbării criteriilor de convergenţă nominală aplicate pentru UE-12 ca urma a neîndeplinirii condiţiilor de zonă monetară optimă în varianta UE-27;
evaluarea posibilelor costuri şi beneficii ale introducerii euro în România - prin construirea unui model de simulare a acestora - şi cuantificarea impactului asupra:
1. mediului de afaceri, din perspectiva competitivităţii firmelor;
2. pieţei bancare, monetare, de capital, de asigurări;
3. populaţiei, în sensul conştientizării costurilor şi beneficiilor reale ale renunţării la moneda naţională;
4. Băncii Naţionale a României, din perspectiva pierderii autonomiei în ceea ce priveşte politica de credit, monetară şi valutară şi a dreptului suveran de emisiune monetară.

Luând în considerare toate elementele de originalitate vizate considerăm că tema propusă aduce un aport semnificativ la dezvoltarea cunoaşterii prin:

Adaptarea unor metode existente, pentru a fi utilizate în noi aplicaţii:
1. Adoptarea unui model de integrare monetară pentru România pe baza rezultatelor obţinute din analiza comparativă a modelelor din noile ţări membre ale UE;
2. Armonizarea metodologiei de calcul a indicatorilor de convergenţă cu standardele UE în domeniu în vederea unei reflectări corecte a realităţii economice;
3. Ajustarea modelului NIGEM - care măsoară impactul introducerii euro asupra rigidităţilor economice nominale, prin diferite variabile (cererea internă, volumul importurilor şi al exporturilor, PIB, indicele preţurilor, contul curent, activele nete) - la caracteristicile economiei romaneşti.
Elaborarea de noi modele experimentale:
1. Conceptualizarea unui model econometric ce stabileşte legătura între cat mai multe variabile şi parametrii de convergenţă nominală şi reală;
2. Construirea octogonului convergenţei reale cu următoarele variabile: rata de creştere economică, gradul de ocupare, rata inflaţiei, deficitul bugetar în PIB, soldul curent în PIB, rata dobânzii pe termen lung, cursul de schimb real, costul forţei de muncă în PIB;
3. Construirea unui model de simulare a costurilor şi beneficiilor adoptării euro în România având ca variabile: de preţ - preţul producţiei vândute pe piaţa internă, preţul în monedă naţională al importurilor româneşti, preţul în valută al importurilor româneşti, preţul în monedă naţională al exporturilor româneşti, preţul în valută al exporturilor româneşti, indicele preţurilor de consum, preţul factorilor de producţie, cursul de schimb, deflatorul PIB, costul forţei de muncă, rata nominală a dobânzii; de producţie, factori de producţie şi comerţ exterior - producţia reală, producţia vândută, producţia reală vândută pe piaţa internă, exporturile reale, importurile reale, cererea reală de capital fix, cererea de muncă, oferta de muncă, productivitatea totală; de venit - costul total al forţei de muncă, venitul brut din capital, venitul brut al populaţiei, venitul brut al întreprinderilor, venitul sectorului public, subvenţii pentru export, economii ale populaţiei, economii ale întreprinderilor, economii totale; de cheltuieli - consumul real al populaţiei, consumul real al sectorului public, cererea reala de investiţii, cheltuielile nominale de investiţii; PIB - valoarea adăugată brută, volumul PIB.